O masina. Orice masina. Si o zi ploioasa. Ploua cu soare si picaturile insetate de apa se preling nestingherite pe toate geamurile masinii.
Aburi de dorinta si emotie. Unde se duc acele picaturi? … Conteaza? Sunt atat de perfecte! Isi urmeaza drumul aflat pe moment, unindu-se pline de avant cu alte picaturi mai mici, incapabile sa-si urmeze singure drumul.
Pasiune colorata cu miros de scortisoara! Esenta picaturilor. Reteta pentru o lume perfecta, invinsa de aburul propriilor dorinte nestavilite.
Picaturile-mi soptesc povestea lor de dragoste. Atat de multe romante! Am inceput sa cred ca toata lumea iubeste… sau poate nu.
Picaturile de ploaie sunt efemere, diafane si suave. Atingerea lor iti trezeste toate simturile. Si deodata imi amintesc ca exist intr-o lume la fel de efemera ca picaturile de apa. Dar picaturile iubesc. La fel de intens ca mine.
